„Cât costă un site?” e, de departe, întrebarea pe care o auzim cel mai des. Iar singurul răspuns onest începe, din păcate, cu „depinde”. Numai că „depinde” nu te ajută să îți faci un buget — așa că am pus aici cifre concrete, valabile pentru piața din România în 2026, plus câteva semnale de alarmă care te pot scuti de bani aruncați.
O precizare înainte de cifre: vorbim despre site-uri de prezentare — site-ul clasic de firmă, cu câteva pagini (acasă, servicii, despre noi, contact). Magazinele online și aplicațiile web sunt o discuție separată, cu bugete mai mari.
Răspunsul scurt
- Îl faci singur, cu un constructor de site-uri: de la câteva sute de lei pe an.
- Lucrezi cu un freelancer: de regulă între 1.500 și 6.000 de lei, plătiți o singură dată.
- Lucrezi cu o agenție: de la 4.000–5.000 de lei în sus pentru un site simplu; proiectele mai ample ajung la 10.000–20.000 de lei, iar cele complexe pot depăși lejer zeci de mii.
La orice variantă se adaugă două costuri anuale mici, dar obligatorii: domeniul (în jur de 50–100 de lei pe an) și găzduirea (aproximativ 200–600 de lei pe an pentru un site obișnuit).
Intervalele sunt largi tocmai pentru că prețul unui site nu e un preț „de raft”. Iată de ce.
Ce influențează prețul unui site de prezentare
- Designul. Un șablon adaptat costă puțin; un design desenat de la zero pentru firma ta costă vizibil mai mult, dar te diferențiază de concurență.
- Numărul de pagini. Un site cu 4 pagini și unul cu 15 nu au cum să coste la fel — fiecare pagină înseamnă structură, text și design.
- Textele. Cine scrie conținutul? Dacă îl livrezi tu, prețul scade. Dacă îl scrie cineva care se pricepe la texte care vând, prețul crește — de multe ori, pe bună dreptate.
- Funcționalitățile. Un formular de contact e standard. Programări online, mai multe limbi, blog, integrare cu alte servicii — fiecare adaugă ore de lucru.
- Fotografiile. Poze de arhivă gratuite, poze de la tine sau ședință foto profesionistă — trei bugete complet diferite.
- Optimizarea. Viteză bună de încărcare și SEO de bază (ca Google să înțeleagă cine ești și ce faci) ar trebui incluse, dar nu toată lumea le include. Întreabă explicit.
Varianta 1: îl faci singur, cu un constructor de site-uri
Cât costă: abonamentul platformei, de regulă 300–700 de lei pe an, plus domeniul. Unele platforme au și planuri gratuite, dar cu reclame și cu o adresă de tipul „firma-ta.platforma.com” — nu tocmai profesionist.
Când merită: ești la început, bugetul e aproape zero și ai câteva seri libere. Pentru un cabinet, un PFA sau un mic serviciu local, un site simplu făcut cu mâna ta e infinit mai bun decât niciun site.
Partea mai puțin plăcută: rezultatul depinde în întregime de tine. Multe site-uri făcute în grabă pe constructori se recunosc de la o poștă: texte înghesuite, poze nepotrivite, structură confuză. Iar orele petrecute acolo sunt ore în care nu îți vezi de afacere.
Varianta 2: lucrezi cu un freelancer
Cât costă: cam 1.500–6.000 de lei pentru un site de prezentare, în funcție de experiența omului și de cât de personalizat e proiectul.
Când merită: ai un proiect clar definit și un buget mediu. Un freelancer bun face treabă excelentă la un preț corect.
Partea mai puțin plăcută: calitatea variază enorm — de la profesioniști foarte buni la „am terminat un curs weekendul trecut”. Cere portofoliu real, vorbește cu foști clienți dacă poți și clarifică din start ce se întâmplă după lansare: cine intervine dacă apare o problemă peste opt luni?
Varianta 3: lucrezi cu o agenție
Cât costă: pentru un site de prezentare, de regulă 4.000–15.000 de lei; mai mult dacă proiectul include branding, texte scrise cap-coadă, ședință foto sau funcționalități speciale.
Când merită: vrei un rezultat cap-coadă — strategie, design, texte, optimizare — de la o echipă care rămâne pe fază și după lansare. Pentru firmele unde site-ul chiar aduce clienți, diferența de preț se recuperează.
Partea mai puțin plăcută: e cea mai scumpă variantă, iar numele mare nu garantează implicare. O agenție bună se cunoaște după întrebările pe care ți le pune, nu după sediul pe care îl are.
Costurile care nu se văd în ofertă
Înainte să semnezi ceva, verifică cine plătește și cât, pentru: domeniu și găzduire (ideal, înregistrate pe numele tău), mentenanță (actualizări, copii de siguranță), modificări ulterioare (câte sunt incluse și cât costă ora de lucru după aceea) și adresele de email pe domeniul firmei. Niciunul dintre aceste costuri nu e mare — dar toate devin neplăcute când afli de ele după semnare.
Semnale de alarmă când primești oferte
- Preț fără conținut. O ofertă serioasă spune exact ce include: pagini, texte, revizuiri, termen de livrare. „Site de prezentare — 3.000 lei” pe un singur rând nu e ofertă, e loterie.
- „Site gratuit, plătești doar mentenanța lunară.” Fă calculul pe trei ani și compară. De multe ori iese dublu față de un site plătit normal — și rămâi legat de furnizor.
- Domeniul înregistrat pe numele furnizorului. Domeniul e identitatea firmei tale online. Dacă nu e al tău, la orice conflict rămâi fără el.
- „Primul loc în Google, garantat.” Nimeni serios nu poate garanta poziții în Google. Cine promite asta îți spune, de fapt, cât valorează restul promisiunilor.
- Fără contract sau fără termen. Înțelegerile pe încredere funcționează până la prima întârziere.
Cum alegi, până la urmă
Regula simplă: alege varianta pe care ți-o permiți fără să te doară și care se potrivește cu rolul site-ului în afacerea ta. Dacă site-ul e doar o carte de vizită, un DIY îngrijit sau un freelancer bun sunt de ajuns. Dacă vrei clienți din online, tratează site-ul ca pe o investiție, nu ca pe o cheltuială — și cere oferte detaliate din cel puțin două locuri, ca să ai termen de comparație.
Iar dacă vrei o cifră exactă în locul unui interval, cere pur și simplu o ofertă — de la noi sau de la oricine altcineva. Un partener serios îți va răspunde mai întâi cu întrebări despre afacerea ta, nu doar cu un preț.